
Dupa doi ani de asteptari a venit in sfarsit clipa sa merg si eu ca tot omul la facultate. Partea placuta ca dupa un 2011 dezastruos, cand moralul meu era la pamant, a urmat un 2012 fructuos, plin de impliniri si de alegeri dificile. Cand, intr-un final. m-am hotarat ca cel mai bun lucru care pot sa-l fac este sa merg la facultate in Scotia era destul de tarziu astfel incat toate pregatirile pentru plecare au fost pe fuga. Ma bucur ca am mai prin inca doua iesiri dupa delta cu albatrosii mei dragi (trofeul FDC si Potecile Ascunse).
Intr-un final a venit ziua plecarii. Bagaje aruncate in toate partile, parinti plangand, bani care inghesuiau portofelul si dupa multe alte mici probleme am reusit sa plec de acasa. Singur. Intr-un final mi s-a indeplinit visul: sa plec la studii in Scotia. Dar tot nu-mi venea sa cred... Parca inca eram scufundat intr-unul din visele mele marete. Dar nu ! Totul era aievea ! Asa ca mi-am luat inima-n dinti si am luat-o pe drumul care mi s-a asternut in fata. Va fi un drum cu suisuri si coborasuri dar intr-un final totul va fi bine. Revenim la problemele noastre.
Dupa un drum de 4 ore infernale cu un sofer problematic am ajuns intr-un final in Bucuresti. Vreau sa-i multumesc Anei inca o data pentru calduroasa primire si gazduire.
Zborul catre Verona, Italia nu a avut nicio intarziere din fericire si a ajuns la timp la destinatie. Nimeni nu ti-a povestit ce senzatie uimitoare este cand te urci prima oara intr-un avion. Momentul in care acelereaza de la cativa km/h la cateva sute de km/h este nemaipomenit. Efectiv esti lipit de scaun. Este o senzatie care face tot zborul. Odata ajuns in Verona trebuia sa astept in jur de 6 ore pana la urmatorul zbor asa ca am cautat un loc liber si am asteptat cuminte 6 ore. Dupa 4 ore de asteptare era momentul sa efectuez check-in-ul. Bagajul mare de cala avea aproximativ 21.5 kg si trebuia sa dau jos inca jumatate de kg ca sa nu platesc kg in plus (40 euro/kg). Dupa ce ca au si tarife fabuloase, cei de la Ryanair m-au mai dezamagit inca o data cu o intarziere de o ora si jumatate pana la decolare. Dupa un zbor de 2 ore am ajuns intr-un final in Edinburgh. De acolo am luat in autobuz pana la gara (3.5 lire un bilet de autobuz). Acolo am gasit un Burger King si am reusit sa mai alung foamea (scuze stomacule pentru tratamentul oribil la care te-am supus). Dupa ce am gustat din "delicatetile" de fast-food mi-am luat un bilet de tren(14 lire) si am pornit catre Dundee. Din nefericire cu 3 localitati inainte de Dundee am sarit din tren intr-o statie din pustietate deoarece vasuzem scris pe o cladire: University of Dundee si am crezut ca controlorul si pasagerii ma mintisera cu privire la statia in care trebuia sa cobor (dar asta era doar in mintea mea trista si panicata deoarece trebuia sa ajung in campusul universitatii sa-mi ocup camera pana in ora 20:00 si era deja ceasul 19:02). Dupa ce ca am mai platit inca o data 14 lire pentru un bilet, am mai stat si in statie jumatate de ora deoarece cativa pasageri clandestini nu vroiau sa coboare si a fost chemata politia locala... Odata ajuns in Dundee am luat rapid un taxi catre campus sperand ca mai gasesc deschis. Norocul meu era ca aveau deschis pana la 21:00 si era de abia 20:14. A doua zi dimineata am inceput sa-mi cunosc colegii de camera: Sam (Hong Kong), Max (Beijing), Cecilia (Suedia), Kaan (Londra), Maria (Cipru), Roscovanu' (Londra), Coleen (Scotia), Ruth (undeva de pe Pamant) si cred ca am mai omis pe cineva pe care nu-l cunosc inca (am inteles ca e bulgar). Cam asta s-a intamplat in decursul a 3 zile. Drumul meu a fost presarat cu mici probleme dar destinatia finala merita.. Voi reveni dupa o pauza publicitara cu mai multe detalii legate de locatia mea curenta..




0 comentarii:
Trimiteți un comentariu